FIER FORJAT

duminică, 30 noiembrie 2008

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”


Pentru ca fierul forjat sa devina insa un element de valoare e nevoie de mana unui specialist in domeniu. Un astfel de specialist este Mircea Tibuleac din Sibiu, de meserie arhitect, care creeaza, proiecteaza si executa cu ajutorul mesterilor sai orice se poate face din fier forjat, de la mici piese pana la ansambluri arhitecturale mari. Forme neasteptate, care par venite din negura timpului, forme moderne cu aer sobru sau ca o broderie, toate poarta amprenta harului creatorului si maiestria mesterului fierar. Este un domeniu in care satisfactiile nu vin doar din profiturile obtinute, ci si din creatia in sine.

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

Forja afacerii cu fier forjat
Realizarea fierului forjat nu a fost prima afacere a sibianului. Mircea Tibuleac facea afaceri si inainte de Revolutie. “Inceputul din ‘90 a fost continuarea unei activitati secundare de 10 ani”, povesteste dansul. “Chiar si atunci aveam cinci angajati, neoficial, pentru ca nu exista posibilitatea de incadrare. Activitatea din care imi suplimentam veniturile era productia de unicate si serii mici de obiecte de marochinarie pe care le vindeam prin magazinele Fondului Plastic. Era o activitate pe care o desfasuram dupa orele de serviciu, avand si o deprindere practica, sa spunem genetica. De cand ma stiu creez, asta am facut si inainte si dupa ‘90. Imediat dupa aparitia Legii 54, mi-am facut firma si am inceput proiectarea si productia de embleme. Aceasta a fost prima firma si primul produs cu acte in regula.”
Firma Axis Grup a aparut in 1994, odata cu decizia temerara de a promova un concept nou pe piata sibiana, cel de arhitectura de interior la cheie. Dar pasul a fost gandit, sustinut si bazat pe experienta de 10 ani (1980-1990) ca proiectant si responsabil al executiei lucrarilor privind modernizarea bazei si intretinerea turismului din judetul Sibiu. O activitate foarte complexa si diversa aplicata tuturor spatiilor de cazare, de la refugii alpine pana la hoteluri de lux.
Conceptul de arhitectura la cheie a fost sustinut si prin intermediul a 54 de emisiuni tv locale. “Imi formam piata, pentru ca eu ma adresam unei piete care nu exista. Clientul roman este in curs de formare, chiar si in momentul de fata, ca de altfel si multi dintre intreprinzatori si angajati.”
Dupa sase ani, dl.Tibuleac s-a gandit sa reduca activitatea, intrucat era mult prea complexa si in paralel aparusera multe firme care ofereau acest gen de servicii. A preferat specializarea. Aceasta a insemnat dezvoltarea atelierului care realiza fier forjat si care pana atunci avea doar o activitate secundara.

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

Cea mai mare problema: formarea si fidelizarea mesterilor
De ani buni, la noi in tara nu se mai practica formarea traditionala a mestesugarilor, din faza de ucenic, calfa, mester. Parcurgerea acestor etape este importanta atat pentru insusirea meseriei cat si pentru formarea caracterului in privinta relatiilor colegiale, cu superiorii si bineinteles cu clientii.
Pe o perioada de cativa ani, dl. Tibuleac a reusit, in colaborare cu Camera de Comert a mestesugarilor din Mainz, sa obtina cursuri pentru fierarii sai, cursuri care s-au tinut si in Romania si in Germania. Este greu sa reinvii un mestesug care s-a pierdut, dar si mai greu este sa-l mentii in viata.
“In cei 10 ani in care am lucrat in investitii turistice am calatorit foarte mult ca ghid si conducator de grupuri de turisti romani in strainatate. Din fiecare calatorie veneam cu sute de diapozitive care au contribuit mult la pregatirea mea profesionala. Anul ‘90 m-a prins cu incalzirea facuta, am dat treningul jos si am intrat pe pista. Dar nu am luat in calcul si resursele umane, pe cei cu care voi alerga pe pista. La majoritatea nu vad ravna de a munci si nici competenta, ci doar interes pentru nivelul salariului. Am cateva nuclee pe care ma pot baza, insa doua treimi din masa moleculara a firmei mele este migratoare. Asta se intampla in special din cauza salariilor. Un fierar in Olanda, care face ce face fierarul meu la Sibiu, ia 15.000 de euro pe luna, o diferenta mare fata de salariul mediu pe care il pot eu oferi (300-350 euro). Daca el primeste o oferta sa demoleze o fabrica in Germania pentru 700 de euro, pleaca acolo.
Ca sa pastrez un echilibru as putea mari preturile, insa mi-as limita segmentul de piata si as pati ceea ce se intampla in Occident. Acolo mai exista un numar infim de clienti care-si pot permite lucrari unicat din fier forjat autentic datorita pretului foarte ridicat al acestora.”

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

Fierul forjat autentic creste valoarea unei cladiri
Sistemul de lucru se bazeaza pe discutia dintre client si arhitect, care trebuie sa fie cat mai sincera si directa. Adica, vorba d-lui Tibuleac, “asa cum in medicina un medic caruia ii spui toate simptomele cade pe diagnostic, asa si in design arhitectul cade pe solutie.”
Dupa ce a fost gasita varianta si clientul este de acord cu ea, arhitectul incepe munca de proiectare avand discutii suplimentare ori de cate ori este necesar pentru stabilirea unor mici detalii sau modificari pe parcurs. Dosarul cu proiectul care se prezinta clientului contine si o anexa cu oferta de pret. Pretul final se incadreaza de regula in bugetul lucrarii, stabilit de comun acord cu clientul inca de la prima discutie, in tema de proiectare.
“In momentul de fata majoritatea investitorilor din Romania au acces la fier forjat autentic, insa nu realizeaza cat este de valoros. Ca arhitect ii consiliez, le arat ca banii investiti in acest gen de lucrari care innobileaza investitia nu sunt bani irositi. De exemplu, daca cineva da pe o copertina, o balustrada si un gard 5.000-6.000 de euro si maine isi vinde investitia, ia in plus cel putin 15.000 de euro pe aceea casa, daca aceste produse sunt facute corect. Cei care vin sa faca afaceri imobiliare in Romania au un alt gen de pregatire in spate si stiu sa aprecieze lucrul de valoare. Fierul forjat autentic acum pe acele piete este rar, practic sunt foarte putini oamenii dintr-o tara care isi pot permite, si majoritatea apeleaza la fierul forjat facut industrial sau la simple confectii metalice.
Noi inca nu stim sa ne apreciem si sa pastram valorile. Exista marele pericol, din lipsa informatiilor si a specialistilor, ca oamenii sa-si deterioreze cladirile de valoare, sa le lipseasca de substanta autentica. Situatia e comparabila cu cea a unui un automobil de epoca caruia i-ai schimbat mai multe piese la motor – automobilul isi pierde valoarea. La fel si o constructie, daca incepi sa arunci geamurile, obloanele, copertinele, eventualele decoratii existente si le inlocuiesti cu banalele rulouri din pvc, cu o copertina din stiplex si grilaje din fier beton la ferestre, acea investitie este ca si cum ai arunca-o la gunoi. Si in loc sa iei de exemplu 100.000 de euro pe ea, primesti numai 60.000.”

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

“17 ore pe zi nu-mi ajung pentru a face fata cererii!”
Produsele din fier forjat autentic sunt cautate. Dovada stau zecile, poate chiar sutele de obiective create si executate de firma Axis Grup. In privinta profitabilitatii, desigur, firma este in ascensiune, insa cifrele nu reflecta inca valoarea muncii depuse. Aceasta deoarece preturile produselor sunt de 5-10 ori mai mici, in conditiile in care majoritatea cheltuielilor s-au aliniat celor occidentale.
Cifra de afaceri de anul trecut (2006) a fost de circa 6 miliarde de lei vechi. Premisele lui 2007 sunt si mai incurajatoare, avand in vedere demararea in forta a activitatii in acest an.
“Am in pregatire o balustrada importanta vis a vis de Biserica Ursulinelor, in piateta ce se formeaza la intersectia dintre strazile Avram Iancu si General Magheru. Dar trebuie sa mentionez ca am facut, in urma cu cativa ani, si lucrari de restaurare in zona istorica a Sibiului. Ma mandresc cu fantana istorica din Piata Mare, precum si cu participarea la restaurarea Podului Minciunilor (tot monument istoric), impreuna cu o firma din Austria.”
Dar cele mai multe lucrari sunt pentru persoane fizice care au o investitie in curs sau care vor sa modernizeze sau sa-si restaureze o constructie. Un alt segment important il reprezinta cei care isi amenajeaza spatii de alimentatie publica sau pentru servicii hoteliere (restaurante, cafenele, baruri, pensiuni). “Legat de pensiuni, as vrea sa mentionez o lucrare de referinta realizata la Ighiu”, povesteste dl. Tibuleac, “un han unde am lucrat timp de cinci ani, cate un pic. Proprietarul, de origine italiana, a comandat initial scaune si mese si, in momentul in care i le-am dus, am constatat ca vrea sa le puna intr-un cort exterior din lemn si prelata. In momentul acela i-am spus direct: «Nu este posibil ca tu, care vii dintr-o tara-muzeu cum este Italia, sa pui obiectele astea aici». Nestiind ce sa faca, m-am oferit sa-l ajut.”
Pentru acel han arhitectul a proiectat toata incinta de 5.000 mp (gradina si terase) si, cu echipa de mesteri, i-a creat si niste “ruine” din piatra naturala si materiale din diferite sapaturi arheologice pe care le-a adus italianul. Apoi i-a facut scarile interioare si exterioare. “Una din scarile de la Ighiu are si o poveste interesanta”, spune dl. Tibuleac. “Cel care conducea investitiile proprietarilor de la palatul Ghica de pe Calea Victoriei a poposit la Ighiu, a vazut scara, i-a placut si a trimis un inginer si un arhitect ca sa o copieze. Au incercat sa o reproduca in Bucuresti, dar cand a vazut-o coordonatorul., le-a zis: «Aruncati-o si aduceti-mi-l pe cel care a facut lucrarea originala! Cu voi am terminat!». Si asa am avut ocazia sa fac cateva lucrari la Palatul Ghica. Ca lucrari de referinta mai pot adauga restaurantul Civic Center din Brasov si Casa Doina de pe B-dul Kisseleff din Bucuresti, insa marea majoritate a clientilor sunt persoane fizice din zona Pipera, Iancu Nicolae, Snagov, Baneasa. Sunt oameni care au posibilitati financiare mari. Lucrarile avantajoase sunt in obiective, echipez case si constructii cu tot ce se poate executa din fier forjat.
De cand lucrez in acest domeniu nu am reusit sa repet o lucrare, sa pot sa spun ca folosesc proiectul lui Ionescu si ma duc si-l realizez si pentru Popescu, este exclus. Mereu intervine partea subiectiva care intra in crearea unui produs, adica gustul omului, stilul casei, ideile mele sau ale clientului. Cu toate ca initial cei mai multi dintre clienti prefera un model pe care l-au vazut ei undeva, intr-o fotografie sau montat la o cladire. Probabil ca se va putea uza si de varianta aceasta in momentul in care preturile se vor alinia la cele normale si, in paralel, sa va face o standardizare. Aceste produse vor putea sa inceapa sa fie rodul unor activitati comerciale de baumark, adica sa stea in rastele, gata facute si sa poata fi pregatite pentru montat. Asta presupune sa se stie in general cat costa un gard inalt de atat si lat de atat, cat costa un panou, o poarta etc. De exemplu, balustradele mele variaza ca pret intre 45-50 euro si 650 euro, iar o copertina poate costa intre 300 si 2.800 de euro. Pe site-ul firmei se gasesc multe modele de produse: copertine, garduri si porti, balustrade, etajere, oglinzi, suporturi, mobilier, diverse obiecte decorative. Cerere este si sunt perioade in care abia fac fata si 17 ore pe zi nu-mi ajung.”

“Sunt perioade in care abia fac fata cererii de fier forjat!”

Cum se modeleaza fierul
Materialul folosit este OL37 (otel laminat). Si in acest sens exista un inconvenient – in Romania nu se gaseste otel mai moale si modelarea se face foarte greu cu OL37. In mod normal, ar trebui un OL15 sau chiar OL7, astfel incat deformarea sa se faca mult mai usor. “Se depune efort suplimentar pentru a realiza un produs de calitate si, in plus, folosesc un otel superior la ce nu trebuie”, explica Mircea Tibuleac. “Dar nu este inca suficienta cerere ca sa atraga atentia unor producatori de laminate ca sa schimbe productia. Asemenea furnizori lucreaza cu mii si sute de mii de tone. Ei nu schimba sarja pentru ca eu, din Sibiu, am nevoie de 200 kg de nu stiu ce profil.”
Prelucrarea obiectelor din fier forjat se face prin metoda traditionala, adica forjorul sau fierarul incalzeste metalul in vatra cu carbuni pana se inroseste si il prelucreaza prin batere pe nicovala. Il incalzeste de cate ori este necesar, succesiv pana finalizeaza piesa pentru ca metalul se raceste permanent si nu se mai poate modela. In functie de complexitatea modelului, fierarul asuda mai mult sau mai putin. “Asta insemna un timp greu de intuit pentru omul de rand care nu are experienta si daca se uita la un obiect si pune langa el pretul exclama: «Pai de ce este asa de scump, ca uite ce mic este!». Pentru ca noi nu vindem kilogramul de fier, valoarea metalului este mult prea mica in comparatie cu manopera. Acolo este valoarea.”
Dupa ce subansamblele sunt prelucrate la forja in vatra cu carbuni, ele sunt preluate de lacatusi pentru asamblare. Sunt trei forjori in sectie care pregatesc subansamblele, care apoi sunt adunate laolalta si compun produsul final. Operatiunea de asamblare o fac lacatusii montatori care, in final, le monteaza in obiectiv. Se folosesc aparate si scule traditionale in lacatuserie: menghina, pila, ciocan, aparat de sudura, clesti, precum si diverse dispozitive cu ajutorul carora se realizeaza unghiurile sau curburile. “Mijloacele de lucru sunt rudimentare, nu este o tehnologie deosebita, eu insist pe meseria celui care tine pila, ciocanul sau bomfaierul in mana, caci de el depinde calitatea produsului. Evident, calitatile lucratorului se vor rasfrange asupra produsului.
In majoritatea cazurilor, se lucreaza dupa sabloane facute la scara 1:1 de noi. In momentul in care dam proiectul, dam si sablonul la scara 1/1 care se asaza pe bancul de lucru. Lacatusul deformeaza, apoi asaza piesa pe bancul de lucru, iar masoara si iar merge sa o deformeze pana cand iese perfect. Pe scurt, cele patru etape principale sunt: forjarea, modelarea, asamblarea si finisarea.”

0 comentarii: